[euskarazko hitzak bila Nola Erran hiztegiaren barnean]

euskarazko hitzetan

orgueil

orgueil /ɔʀɡœj/ nom masculin
urguilu (BL) ürgüilü (ZU) harrotasun harrokeria (guties.) burgoitasun (g.er.) burgoikeria (guties.)
les deux généraux, les yeux en feu, le coeur battant, gonflés de l'orgueil le plus légitime, étaient là, sautillant sur place, les poings serrés, le regard fixé sur leurs hommes
bi jeneralak, begiak sutan, bihotza pilpiran, urguilu zuzenenaz hantuak, hantxe zeuden tokiaren gainean jauzika, ukabilak bilduak, beren gizonei beha eta beha
nous avons vu le colonel descendre de l'hélicoptère, il avait bu et ne montrait aucune gêne; de timides murmures sont sortis de la bouche de quelques soldats: l'orgueil de notre chef insultait notre fatigue
ikusi dugu kolonela helikopterotik jausten, edana zen eta ahalkerik gabe zebilen, soldadu zenbaiten ahotik murmurika herabe batzuk jalgi dira: gure akidura laidostatzen zuen buruzagiaren harrotasunak
à contrecoeur, il prit le dollar, car les morsures de la faim avaient vaincu son orgueil
gogoaren kontra hartu zuen dolarra, gosearen zimikoek haren burgoitasuna garaitu baitzuten
tirer orgueil de qch
zerbaitez harro izan zerbaitez urguilutan sartu
il ne tire jamais orgueil de son travail, car il sait que l'on peut toujours faire mieux
ez da sekulan bere lanaz urguilutan sartzen, baitaki hobeki egiten ahal litzatekeela