[euskarazko hitzak bila Nola Erran hiztegiaren barnean]

euskarazko hitzetan

officier

officier /ɔfisje/ nom masculin
armée ou police aitzindari ofizier (ZU / BL) ofizial (MD)
comme, avec un autre séminariste, nous avions refusé de suivre l'école des officiers, on nous avait mis tous deux dans une section très dure
beste apezgai batekin aitzindari eskolara joatea errefusaturik, ezarri gintuzten biak sekzio bortitz batean
un carabinier nous apporte nos papiers: à demi endormi l'officier indolent les lui a signés d'un gribouillage
karabinero batek ekartzen dizkigu gure paperak: erdi lotarik, kirrimarra batez sinatu dizkio aitzindari nagiak!
il y avait là quatre officiers: un capitaine, qui avait été dans les montagnes du Vercors, et avec lui trois lieutenants
baziren hor lau ofizier: kapitain bat, Vercors mendian ibilia zena, eta harekin hiru lotinant
officier de marine
itsas armadako aitzindari
officier de police
polizia aitzindari
charges civiles ofiziari
officier d'état civil
egoera zibileko ofiziari

officier

officier /ɔfisje/ // verbe intransitif
a)
célébrer un office religieux elizkizuna kudeatu meza eman
le curé étant malade cette semaine, c'est un autre prêtre de la paroisse qui a officié
erretorea aste honetan eri izanez, parrokiako beste apez batek du elizkizuna kudeatu
b)
être en charge de halako lanetan ari izan
qui officie aux fourneaux ce soir?
nor ari da sukaldari lanetan gaur arratsean?